9 genii si obiceiurile lor ciudate

Da Vinci dormea 2 ore pe zi. Pentru a folosi acest tip de somn, numit si “ somnul polifazic” , trebuie sa te acomodezi cu un program strict, cu serii de 20-30 de minute de somn la fiecare 4 ore pe parcursul a 24 de ore.

Principalul avantaj al programului de somn al lui Da Vinci include mai mult timp liber, vise mai vii si un control strict asupra corpului tau.

El era pregatit sa se gândeasca la aceeasi problema multe ore pe zi, timp de mai multe luni pana reusea ce îsi propusese. El este cel care a facut afirmatia “oamenii îsi folosesc doar 10% din creier.

Daca vrei sa gândesti ca Einstein, trebuie sa îti lucrezi creierul la fel cum un atlet olimpic îsi lucreaza corpul—multe ore pe zi, în fiecare zi.

Autorul englez scria si dormea cu fata spre nord, aliniindu-se cu polii pamântului. El facea acest lucru deoarece credea ca asa isi va putea îmbunatati creativitatea. Daca dormea în alte locuri, el rearanja patul, de aceea avea întotdeauna cu el o busola.

Experimenteaza somnul cu capul catre nord si vezi în ce masura aceasta abordare îti da mai multa energie creativa.
Edison folosea “power napping” (somnul de scurta durata) ca sa îi dea creierului sau fenomenal o “pauza” de la efortul mental.

Pentru a-si stimula creativitatea, el dormea în fotoliu cu mâna proptita pe cot în timp ce tinea strâns în mâna o legatura de bile.

Astfel, el “delega” subconstientului sau anumite probleme la care lucra. În momentul în care se scufunda într-un somn profund scapa legatura de bile pe jos, iar zgomotul îl trezea. Când se trezea scria orice avea în minte, de obicei solutia la problema.

Ai putea încerca si tu power napping !
Yoshiro Nakamatsu, inventatorul japonez, este unul dintre cei mai mari genii ai istoriei umane. El are peste 3000 de inventii patentate si a castigat un premiu Nobel.

Îi place foarte mult sa inventeze sub apa , având cu el o tabla de scris din plexiglas rezistenta la apa. Numeste acesta tehnica “înot creativ” si spune ca “oxigenul este dusmanul creierului”.

Chiar daca înotul creativ nu îti este la îndemâna, gândeste-te cum ai putea sa creezi în medii mai putin conventionale si ce efect ar avea aceasta schimbare asupra modului în care gasesti solutii la probleme. Te-ai gândit sa îti muti biroul în parc ?
Cervantes trebuia sa stea în apa rece pana la genunchi înainte de a intra într-o stare creativa.

Despre aceasta “tehnica” se vorbeste mult în sens metaforic, dar nu este prea des pusa în practica.

Pentru perioadele în care ai nevoie de concentrare intelectuala maxima, scurte reprize de bai reci la picioare ar putea fi de ajutor.
Ce zici ?
Hemingway obisnuia sa scrie texte de câte 500 de cuvinte în fiecare zi. Aceasta tehnica îi permitea sa treaca peste “blocajul scriitorului” si îi mentinea abilitatea de scriitor la cote foarte înalte.

Principiul este similar cu antrenamentele sportivilor. Repetitia este mama maiestriei.

Ai putea sa aplici acest principiu atât la scris cât si în alte arii ale vietii tale în care îti doresti sa atingi excelenta. Pur si simplu, te antrenezi în fiecare zi pe subiectul ales.

Thomas Wolfe obisnuia sa scrie stand în picioare. Acest mod de a implica corpul în procesul creativ poate fi foarte util si pentru tine.

Orele lungi de lucru la calculator ar putea fi alternate cu sesiuni mai scurte de lucru stând în picioare. În acest fel poti elimina tensiunile din coloana vertebrala si îti poti îmbunatati respiratia.

Poate era o halucinatie a autorului, dar el chiar credea ca un mar putrezit pe biroul sau îi va îmbunatati tehnica scrisului.

Dincolo de ciudatenia cu marul, gândeste-te care sunt stimulii externi care îti pot îmbunatati atentia si creativitatea atunci când înveti sau scrii. Activitatea creierului poate fi stimulata de astfel de “ancore” externe. De exemplu, mirosul cafelei, sau vederea unei plante ori a unui peisaj.

Ai ajuns la sfarsitul postului, dar s-ar putea sa iti placa si :

• Interzis cu desavarsire
• Caprioarele cu colti
• cladiri ciudate
• Lenea lungeste viata
• Fizica
• … CV real